TEODORA COMAN: „Egoul se opune din răsputeri ideii propriei condiționări chimice și neurobiologice.”
Resimt poezia ca pe o răzbunare pe zonele tabu ale limbajului utilitar, dresat, atrofiat în propriile convenții.
tipar male gaze
cea mai frumoasă poezie ar fi scrisă
cu sângele nostru comunitar
uscat între oricare două pagini incoerente
care descriu centimetric forma genitală
a unui poem.
Gypsy Queen
Gipsy Queen, cu Alina Șerban în rolul principal, se lansează în cinematografele din România pe 27 februarie și stă la baza unei campanii pentru șansa tuturor la educație și sport…
ANTONIO ORTUÑO: „Posibilitatea ca fascismul să triumfe din nou mă îngrozește.”
Familia mea a emigrat din Spania după Războiul Civil, în care bunicul meu a luptat ca republican împotriva fasciștilor. Mama s‑a născut în timpul unui bombardament asupra Valenciei. Deci…
pe holuri o nevastă umbla
cu telefonul mobil pe lîngă uși
s‑audă unde sună
și m‑am uitat la Keats
părea senin, părea să fi murit
ușor, bătut cu perne
Pietre și valuri
Când îți muți atenția de la obiecte spre fluxul conștiinței – adevărata substanță a vieții –, înțelegi busc efemeritatea ei. Totul se risipește. Nimic nu persistă.
atât de mult corp
și nimic nu‑mi aparține
uitarea poate fi lungă
dacă o faci eficient
de pe alt continent
adunând atâtea vini
încât memoria devine selectivă
Grass Elevator
Terenul nu e doar un loc de joacă, ci o șansă. Pentru că fotbalul american e un lift social, o cale către educație gratuită și oportunități care altfel n‑ar fi accesibile.
IOANA BRADEA: „Tot ce am scris până acum a fost inițial o figură geometrică în mintea mea.”
Cumva, ca prin farmec, să ne permitem la un moment dat să pendulăm cu totul în vid – noi toți, adică obiectul și subiectul, centrul și periferia, privindu-ne ca-n transă.
spații alunecoase
frica în momente de regăsire
spaima
absența factuală
din moment în moment
extincția
CIVITAS FLORIS
Les Fleurs du Mal(maison)
Pe măsură ce natura, plantele și peisajul natural sunt tot mai prezente în discursul contemporan, ca răspuns la criza climatică și la alienarea socială, proiectul Civitas Floris, început în…
O parabolă postmodernă
Saramago nu critică religia ca realitate antropologică, nici pe cei care o îmbrățișează din nevoia spirituală de a crede în ceva sacru, ci își propune să deconstruiască interpretările…
Art Will Tear Us Apart
Un proiect colaborativ între Cristiana Bucureci și Andrei Bucureci care analizează identitatea vizuală a muzicii prin colaje și coperte de vinil
un lucru fără nume
nu trăiește mai puțin
ești reflexia unui trecut
care nu scuză niciodată nimic
te dezlipești de mine ca un leucoplast
cu trei straturi de țesut
Geologic
În această serie folosesc frecvent film expirat, permițând instabilității chimice și hazardului să intervină activ în construcția fiecărei imagini. Imperfecțiunea devine astfel o mărturie a prezenței materiale a timpului.
ALESSIA MARA VELȘ: „Ce va rămâne din toate poveștile noastre când le vom privi după mult timp, de departe?”
Ce contest prin acest volum este natura tranzacțională a realității capitaliste și, la o scară mai mică (implicit), natura tranzacțională a lumii literare (motiv pentru care, iată, volumul…
e despre noi și viețile pe care le trăim, le întindem inutil și le tocim
toate fazele la care mă întorc
care încă nu sunt și or să tot fie
sunt de fapt o singură fază
pe care un creier plictisit
o adună și o derulează
Mâinile de argint
Singurătatea nu este o stare emoțională, ci o poziție epistemică. Persoana solitară funcționează în afara interferențelor afective care, de regulă, bruiază ideologiile și principiile….
inima broaștei o să ajungă
la tine prin curier, marți
ajung în dreptul casei tale și-ncepe să plouă cu broaște
am atât de mult noroi între degetele de la picioare
și mi-e atât de silă
Bărbați din viața mea
Iubiți, prieteni, foști, necunoscuți. Fragmente disparate dintr-o narațiune care nu respectă cronologia. Și nici nu-și propune să aibă sensul unei povești complete. În mod deliberat, nu
puternic și nefericit,
frate cu câinii
Un animal înveșmântat în om – copil
trimis să bântuie prin lume singur,
în palton, cu-o sută de lire-n buzunar,
eroic și ridicol, mă duc și eu
la slujbă, ca să viețuiesc…
Moralitatea trândăvelii în era inteligenței artificiale
În civilizația noastră, norma culturală implicită stigmatizează sau cel puțin chestionează moral angajatul care decide să păstreze pentru sine valoarea adăugată pe care o produce cu…
Tratat lusitan de descompunere
Odată cu alcoolul din pahare, prin venele celor cinci protagoniști se prelinge războiul, parazitându‑le mintea și amintirile, iar degradarea lor morală se răsfrânge asupra personajelor și…
fiecare cu o pată
în dreptul inimii
lumea se încheia brusc, fără avertizări
ca un răspuns la nicio întrebare.
era, ce‑i drept, un pom acolo, înfipt în buza lumii
poate o ultimă răcoare
pentru cei care s‑au ostenit până aici
Tr3i
De trei ani mă străduiesc să învăț singurătatea așa cum nu am trăit-o niciodată. Uneori locuind cu cineva, alteori ținând de mână pe cineva, vorbind sau tăcând împreună, alteori…