anamneză
ventriculul stâng nu mi se mai umple de ceva timp
miros a iod
deși singura sare pe care o am în organism
o ling de pe rănile tale
rinichii mei filtrează electroliți
și, sub forma de calculi, îți păstrează durerile
în ianuarie ți‑a înghețat sufletul
ai aruncat cu gheața‑n mine
în mai mi‑ai cerut scuze
și‑am zis e bine, e ok
deși cu ochiul stâng nu mai văd de atunci
dacă pun apă oxigenată pe durerile mele
așchiile de gheață parcă îngheață și mai tare
dacă pun betadină mi se colorează în galben
fiecare celulă pe care n‑ai iubit‑o
iar terapia cu ultrasunete nu funcționează
semnătură // parafă // dată // diagnostic greșit
autopsie
de fiecare dată când mă întorc în orașul în care m‑ai părăsit
cerul se înverzește și miroase a mlaștină
iau străzile la rând
pierd ore‑n șir să‑mi adun lacrimile
pierdute printre pavele
ajung în dreptul casei tale și‑ncepe să plouă cu broaște
am atât de mult noroi între degetele de la picioare
și mi‑e atât de silă
când mama mă sună nu‑i răspund
nu trebuie să știe că m‑am întors aici
închid locația apoi telefonul
nu trebuie să știe că m‑am întors aici
cu lacrimile pe care le‑am mai găsit pornesc spre casă
la ieșirea din oraș voi lua o broască
o voi numi după tine
și în timp ce o voi diseca
o voi învăța toate poveștile de dragoste
pe care mi le‑ai spus fără să le crezi
// inima broaștei o să ajungă la tine prin curier, marți //
