My Sweet Elora
Months passed before he returned. He never told anyone where he had been or why he left.
îmi migrează dinții la dreapta
îmi migrează dinții la dreapta
spațial nocturn
cu nasul în perna
altcuiva
străpung visul cu coastele
Soarele lui Rossellini
Intuiția lui Rossellini legată de distanța tot mai mare între elită și majoritatea oamenilor a rămas validă. Nu e rău ca, din când în când, cinemaul să fie redus la un mijloc de informare.
Sunt tânără și nu aparțin nimănui
Corpul tău se mișcă.
Corpul meu se mișcă.
Între ele – un oraș întreg
și weekendurile lui.
Întâmplări în realitatea mediată
Dacă dorința eroului de a se întoarce în lumea sa nu este pe placul zeilor sau a demonilor, atunci ultima etapă a aventurii mitice devine o urmărire plină de evenimente și de multe ori comică.
N-am haite turme stoluri
Ei spun că dacă îți arăți rădăcinile tălpile îți vor fi linse
Dar rădăcinile mele‑s nomade nu au pământ stabil și nu sunt vizibile pentru împărțire teritorială
Rușine și secrete de familie
Firul principal e relatat de vocea lui Peggy, fiica cea mică a pictorului Thomas Gainsborough, iar cel secundar spune povestea hangiței Meg, care are o aventură cu fiul lui George al II‑lea.
Oameni și câini
M-am împrietenit cu oamenii care cutreieră pe lângă balastierele nesfârșite din sudul Capitalei, prin proiectele imobiliare abandonate încă de pe vremea crizei din 2008, cu scopul de a salva câinii
RĂZVAN NEAGOE: „Pentru mine, fotografia nu e un instrument al recuperării, ci al negocierii permanente cu pierderea.”
De la demolările din copilărie, trecând prin încercarea sistemului de a mă face inginer, până la practica artistică de astăzi, înțeleg că totul a fost o căutare continuă a rezistenței prin imagine.
The Place That Forgets You
Spațiul pe care îl credeam familiar a început să se destrame subtil: camere suspendate în timp, obiecte care se schimbau în tăcere, o senzație stranie că locul mă uita în timp ce încă locuiam în el.
PATRICIA BRAD: „Nu pot veni în teatru doar cu un procent din mine însămi.”
Nu, nu există limite ale expunerii. O limită, fie ea și a expunerii, e tot o limită. Iar munca noastră ca actori constă tocmai în dizolvarea blocajelor, deci a limitelor.
ROBERT DESNOS
tălmăcit de
ȘERBAN FOARȚĂ
Lotusul și broasca nudă,
Plouă, plouă și te udă,
La caiman, tot iau aminte,
Care plânge, însă minte.
O dată pe an
În copilărie mergeam în fiecare vară la bunica, în satul Avram Iancu, la poalele Muntelui Găina din Apuseni.
Ruinurbo
La periferia orașului Ruinurbo, cu vedere spre o stâncă golașă a cărei bază semăna cu o măsea, acoperită la creștet de brazi, jnepeni și pini, se găsea căminul pentru vârstnici Senectus.
orașul se deschidea
și nu avea interior
se plimbă prin casă
cu o blândețe de duminică
își spun secrete
desenează pe pereți
OXANA GHERMAN: „Literatura reflectă foarte bine sistemul de valori și credințe care guvernează societatea unei epoci.”
Ca să nu mă mai simt strivită de ceea ce mă depășește, a trebuit să‑mi rodez mecanismele de înțelegere a diversității și complexității umane.
Semne de recunoaștere
Numele meu nu mai are greutate.
E ușor, aproape gol, rostit de prea multe ori.
Îl simt lipit de mine ca o etichetă veche, pe care nimeni nu s-a obosit s-o dezlipească.
ÎNGERI ȘI CORBI: „Puține momente în viață se compară cu cele în care declanșezi ceva intens în ochii oamenilor.”
Îngeri și Corbi e o formație de rock alternativ formată din Dorin Dancu (voce & chitară), Nick Muntean (bass & voci adiționale) și Cosmin Simu (tobe).
Corp transparent
Picturi în care atenția se îndreaptă spre universul vegetal, având în fundal lumea tehnologizată, în care digitalul este hegemonic, iar prezența fizică a personajelor devine tot mai fantomatică, un…
Voci noi
Cele trei voci poetice din acest interviu sunt alegerile mele subiective – nu singurele, ci un eșantion posibil pentru demersul care vizează debuturile ultimilor ani.
singura zi fără viitor
ceața să-mi înfășoare măruntaiele
umezeala să ia locul oxigenului din plămâni
să ocupe pustiul care mă locuiește
de când ne-am întors spatele
Park Me Harder
Deși percepută adesea ca fiind pur funcțională, relația dintre om și mașină a devenit un subiect încărcat de tensiuni, adaptări & negocieri continue.
Dematerializare
Pictura mea explorează granița fluidă dintre conștiință & realitate, construind experiențe vizuale care oglindesc instabilitatea psihologică a depersonalizării și derealizării.
Iarba neagră
Trenul se pune în mișcare, aude roțile cum se freacă de șine.
Acum e singur în câmpul cufundat în beznă, fără repere.
Au să vină ploi line
Un performance despre sfârșit – al relațiilor de familie & amoroase, al civilizației și al lumii contemporane aflate sub presiunea noii ascensiuni a fascismului.