Cartografieri
Mi‑a apărut alternativa listelor de titluri care precedă imaginile, ceea ce s‑a dovedit a fi o bună strategie pentru generarea de teme noi.
Mi‑a apărut alternativa listelor de titluri care precedă imaginile, ceea ce s‑a dovedit a fi o bună strategie pentru generarea de teme noi.
Privite împreună, aceste imagini alcătuiesc o galerie de prezențe care au traversat Timișoara și, în același timp, parcursul meu artistic.
Compozițiile oscilează între luciditate și vis, între dimensiunea senzorială și cea conceptuală. Elementele centrale din lucrări gravitează în jurul unei realități perisabile, înglobând mici
Uneori, niște cadre complet random ajung să pară o serie, de parcă ar avea în fundal un concept profund și bine gândit.
Aceste lucrări nu sunt depre Revoluția din 1989. Sunt despre criză, despre trecerea timpului, despre moarte, despre pierderea inocenței.
Am construit o narațiune care îmbină fragmente de natură, ruine și intervenții umane, propunând o meditație asupra impactului pe care îl au acțiunile noastre asupra Pământului.
Prima mea expoziție personală la Viena descrie momentul când descoperi că Moș Crăciun nu există, dar te afli într‑un loc unde nu poți să spui ce ai descoperit. Mi‑am dorit ca lucrările să
Practica mea explorează imaginea ca structură stratificată, construită prin acumulare: desprind fragmente istorice, culturale & personale din narațiunile lor inițiale și le reasamblez într-o
Seria documentează relația mea cu tata, pe care nu l-am avut alături în copilărie din cauza unei condamnări la închisoare. După eliberare, s-a mutat în Vietnam, unde s-a recăsătorit, dispărând
Prin îmbinarea deliberată a iconografiei religioase cu gramatica vizuală a erotismului, proiectul nu urmărește să provoace de dragul provocării, ci să examineze întrepătrunderea profundă dintre cele
Fabrici, case, păduri de mesteceni, scaune, câini și corbi – toate sunt construite din unghiuri ascuțite și suprafețe plate de culoare, amintind de ilustrațiile din cărțile pentru copii, de designul
Munca mea este o aproximare continuă, nu știu niciodată sigur ce ar trebui să fac. Doar îmi stabilesc niște margini pe care nu trebuie să le ating: oscilez între pictura abstractă și hiperrealism
Vreau să arăt mai mult decât se observă la prima vedere. Tocmai de aceea fotografiile mele seamănă cu o oglindă spartă – fragmente de realitate scoase uneori din contextul inițial și plasate într‑o
Prin cromatica vie și aspectul spontan al formelor, îmi propun să creez o legătură între culori și ce se află sub forma exterioară a unui corp, încercând să dezvălui adevărul interior al oamenilor.
La steaua care‑a răsărit
E‑o cale‑atât de lungă,
Că mii de ani i‑au trebuit
Luminii să ne‑ajungă.
Nimic nu rezistă. Nimic nu rămâne pe loc. Creștere și ruină, devenire și destrămare, prezență și absență – peisajul se schimbă neîncetat. Suprafața se fracturează, se schimbă sub influența unor
Până la urmă, e mai bine ca fiecare să‑și vadă de treaba lui și, în consecință, să răspundă pentru faptele lui. Așa a fost învățat de bunici, să nu se amestece în treburile altora, iar pe ale lui să
Pseudo-apocalipsă. Din nou. Nimeni nicăieri.
Aerul te înțeapă. Ochii te înțeapă. Pielea te înțeapă.
Dar e liniște. Se mai aude doar vântul. Doare.
Cum s-a ajuns aici nici nu mai contează.
Și a trâmbițat întâiul înger, și s‑au pornit grindină și foc amestecat cu sânge și au căzut pe pământ. Și a ars din pământ a treia parte, și a ars din copaci a treia parte, iar iarba verde a ars
Marty Mauser, personajului jucat de Chalamet, e construit pe baza câtorva date din biografia fostului campion mondial de ping-pong Marty Reisman, ficționalizate sub forma unui șir frenetic de
„Cât suntem în viață, ne vom vedea.” Ultimele cuvinte pe care mi le-a spus Yair. Eram pe acoperișul blocului 11, ceața învăluia Caracasul, zgomotul frenetic al orașului răsuna ca un cântec funerar.
Când îți muți atenția de la obiecte spre fluxul conștiinței – adevărata substanță a vieții –, înțelegi busc efemeritatea ei. Totul se risipește. Nimic nu persistă.
Terenul nu e doar un loc de joacă, ci o șansă. Pentru că fotbalul american e un lift social, o cale către educație gratuită și oportunități care altfel n‑ar fi accesibile.
Pe măsură ce natura, plantele și peisajul natural sunt tot mai prezente în discursul contemporan, ca răspuns la criza climatică și la alienarea socială, proiectul Civitas Floris, început în 2023
Un proiect colaborativ între Cristiana Bucureci și Andrei Bucureci care analizează identitatea vizuală a muzicii prin colaje și coperte de vinil
În această serie folosesc frecvent film expirat, permițând instabilității chimice și hazardului să intervină activ în construcția fiecărei imagini. Imperfecțiunea devine astfel o mărturie a
Singurătatea nu este o stare emoțională, ci o poziție epistemică. Persoana solitară funcționează în afara interferențelor afective care, de regulă, bruiază ideologiile și principiile. În fața
Iubiți, prieteni, foști, necunoscuți. Fragmente disparate dintr-o narațiune care nu respectă cronologia. Și nici nu-și propune să aibă sensul unei povești complete. În mod deliberat, nu…