Activ în domeniul artelor vizuale și al managementului cultural, Răzvan Pascu a fost membru al Aural Eye Visions Studio între 2015 și 2019, iar din 2015 este director artistic și curator la Amural Festival Vizual. Între 2018 și 2021, a fost co-curator și manager cultural la Visssual Hub, iar în 2021 a coordonat Brașov Underground Museum în calitate de curator și manager. Din 2020, conduce direcția de creație de la H3 Creative Tech.
Laurențiu DULMAN: Ești inițiatorul Festivalului SURSA, care se desfășoară în perioada 13-19 octombrie la Biblioteca Națională din București. E un festival de light art – sau luminism –, primul de genul ăsta de la noi. Pentru început, spune-mi, te rog, ce înseamnă light art.
Răzvan PASCU: Țin minte că acum zece ani când am demarat AMURAL, care în sine reprezenta un efort de popularizare, eram nevoiți să traducem și să adaptăm tot felul de termeni – new media, installation art, interactive art etc. Și apoi chiar să explicăm că live visuals și video-mappingul arhitectural sunt două lucruri diferite, chiar dacă folosesc aceleași echipamente. Așa că privesc procesul ăsta de definire și denumire ca pe o constantă.
Festivalul SURSA își propune să contureze ce înseamnă light art în raport cu alte domenii de creație care folosesc tehnologia, dar și față de alte forme de expresie bazate pe lumină. Chiar și în engleză e o dezbatere dacă light art e cel mai bun nume sau art of light ar fi o formulă mai adecvată.
Light art sau arta de lumină (nu aș opta pentru „luminism”, care are o nuanță de misticism) cuprinde lucrările care folosesc lumina ca materie primă: lumină direcționată, lumină filtrată, lumină prin lentile, reflexii, sculpturi, medii de lumină, proiecții, imagini holografice etc.
L.D.: Ai fost și unul dintre inițiatorii Festivalului Amural de la Brașov, care era centrat pe video-mapping. Care-s asemănările și care-s deosebirile dintre video-mapping (mapare video)și light art?
R.P.: Într-adevăr, era un festival a cărui coloană era constituită de turnurile și bastioanele medievale ale cetății Brașov, pe care făceam proiecții ca să le scoatem la lumină.
Video-mapping e o formă de light art, care cuprinde mai multe forme ale creației cu lumină. Dar nu se rezumă la new media sau la utilizarea tehnologiei. James Turrel, de exemplu, are niște deschideri în plafon către cer care sunt complet neașteptate. Unele sunt de-a dreptul accidentale sau low tech, altele sunt la limita tehnologiei de azi.
Să dau un exemplu, video-proiectoarele pe care le folosim sunt toate cu sursă laser (pun intended), o evoluție tehnologică recentă care crește accesibilitatea la echipamente complexe de proiecție.
L.D.: Care e structura Festivalulului? Ce evenimente aveți în program?
R.P.: Avem expoziția de la Biblioteca Națională a României în fiecare zi de la 8 dimineața la 8 seara. Va exista o deschidere oficială luni, 13 octombrie, la ora 19:00. Va fi și o masă rotundă, Light Art Forum, dedicată specialiștilor și celor interesați, plus tururi ghidate. Și mai pregătim ceva live.
L.D.: Care vor fi mizele masei rotunde?
R.P.: E o primă încercare de a aduce în același loc organizatori, curatori, artiști, oameni care se ocupă de logistică. E nevoie să ne înțelegem mai bine și să colaborăm eficient pentru a ne dezvolta atât ca piață de artă, cât și ca sursă de inspirație.
L.D.: Ce artiști internaționali vor fi prezenți cu lucrări în Festival?
R.P.: Suntem onorați să îl aducem pe Laszlo Bordos din Ungaria, unul dintre cei mai importanți artiști de video-mapping din lume. A fost în juriul iMapp la prima ediție, îi știți lucrările de la mari festivaluri de lumină din lume. Va prezenta lucrarea Creaturae, unde folosește atât lumină perfect controlată cu video-proiector, cât și lumină reflectată natural de o oglindă.
Îl avem pe Mathieu Le Sourd AKA Maotik din Franța cu Everything Flows, Nothing Dies. El e un explorator al texturilor generative. Din Italia avem studioul Moulab, cu Limes – o lucrare conceptuală și estetică despre limite. Și, direct de la Ars Electronica, a venit lucrarea Whispers a lui In-Dialog, artist român stabilit la Paris. E o lucrare interactivă care folosește inteligență artificială avansată pentru a genera patru personaje cu patru personalități distincte, cu care poți intra în dialog despre orice temă.
