vara pramatiei
prima rezervă de furie
legată la pedala punk a abaterilor
un episod care se va continua ca o linie punctată
roadele adolescenței ca garnitură la înfruptarea cu prima tinerețe
o beție precoce și traducerea ei în capital băiețesc
o altă beție periculoasă și amăgirea
stării de legendă locală
în fața mea o oglindă dureroasă
linii de nervi zdrențuite
sângele ca o planșă a greșelilor amare
forma pseudomecanică a trecutului meu recent
consumarea lentă a sevelor arse în secret
o urmă sub care a crescut un fel de prețuire
inima se zbate în plasa murdară a unui dușman crescut de mine bucată cu bucată
simplitatea și farmecul contagios al ignoranței
mi‑au pus în ochi pofte alunecoase
urme de zar
o gheață subtilă mă înconjoară
sunt sătul de închegat păreri și de dat note experiențelor
în gheara întâmplărilor se întrevede urma unui zar
cămașa mea cu șapte gulere
mâinile nu știu să facă ce vor capetele
amestecul vocilor și luptele din peisaj
muțenia ostilă a pereților îmi arde rezistențele
mă conduc mai departe
fără să vreau îmi compun o fiară
bate năvalnic din copite, cu precizia și furia a mii de locomotive
o adiere electrică descrie perimetrul
undeva în depărtare camere întregi suspină cu multe glasuri
audiența acestui act va aplauda din inerție
aduc în calea mea tot ce m‑a speriat vreodată
și fac un slalom utopic
șapte gulere descheiate împotriva continentului care stă să se dezvăluie
expus cu lumina potrivită, conturul meu se definește încet
învingător și înfrânt, bat în tavanul cutiei
în stand by
te rog să vorbești cu cineva să‑mi decableze atențiile
au stat pornite mult prea mult
acum că ai reușit
muzica întâmplărilor îmi înfășoară fața
sunt multe de spus despre unele seri, cum un cuvânt te trage în câteva afirmații
și legat de ele cobori într‑un vortex fără de capete
în peisajul din minte conturat din puncte, adun părțile din mine care mă locuiesc
nu aș putea mesteca la nesfârșit câteva fraze de care m‑am atașat prin voia lucrurilor
nu‑mi cunosc încă toate butoanele, ce am urmărit îndeaproape se blurează dăunător
în matca episoadelor mele se așază detalii din abundență, ca niște haite duplicitare care mi‑au acceptat stăpânirea doar pentru a mă trăda mai apoi
iubirea mea pentru tehnologiile limpezimii
felul în care inima mea concurează pentru a fi placa de bază a unui prerii sub un senin total
învins, înghițit și scuipat iar afară de întunecimi, am atins iar ca pentru prima oară camera unde am crescut, am străbătut locurile vasluiene familiare, cu adevărat eu în toiul unei recolte plenare.
