Într-un prezent în care imaginile digitale sunt produse și consumate la viteze fără precedent, coperta de vinil rămâne un teritoriu al artei tangibile, al compoziției atent gândite și al dialogului dintre muzică și vizualitate. Expoziția Vinyl Art Collages, parte din Collage Festival 2025, pe care am curatoriat-o și am vernisat-o la J’ai Bistrot, propune o perspectivă asupra colajului ca limbaj artistic, reunind coperte care ilustrează la superlativ designul de vinil.
Selecția include atât lucrări locale, cât și creații internaționale din ultimele patru decenii, cu intenția de-a ilustra simbioza creativă dintre muzicieni și artiști vizuali. Fiecare lucrare expusă e mai mult decât o imagine care însoțește muzica, mai mult decât o simplă extensie a universului sonor de pe vinil – e o amplificare și o resemnificare a poveștii pe care o spune albumul.
Colajul ca act de traducere vizuală
Prin natura lui, colajul e un limbaj al asocierilor, al stratificărilor și al recontextualizării. Pe o copertă de vinil – un pătrat cu latura de 30 de centimetri – artistele & artiștii de colaj pot concentra simboluri, fragmente de memorie și referințe culturale. De la minimalismul grafic la abundența vizuală, de la compoziții realizate cu foarfece & lipici la colaje digitale, lucrările expuse demonstrează diversitatea de abordări posibile și forța acestei tehnici.
Lucrarea lui Alexandru Daș, art director & muzician, pentru albumul Fraktal (2013) de la Environments și colajul realizat de Sasha Liviu Stoianovici pentru Disko Telegraf (2021) al trupei sale, Balkan Taksim, sunt exemple ale modului în care artiștii muzicieni pot fi, în același timp, creatori de identități vizuale. În aceste cazuri, imaginea este rezultatul unei înțelegeri intime a muzicii, o ilustrare a propriului univers sonor.
În același fel, Volodea Biri, toboșarul trupei Cold Brats, a creat pentru albumul Punk in the Digital Age (2021) al trupei sale o coperta care combină rafinamentul vizual cu spiritul DIY al scenelor alternative. Volodea este deseori solicitat de case de discuri și reviste datorită ilustrațiilor sale iconice din subcultura punk și hardcore. Această estetică urbană directă, dar complexă compozițional evocă tradiția posterelor de concerte underground, dar și atitudinea necomercială a unei generații cristalizate în Statele Unite, în anii 1980.
Cele două lucrări de SADDO din expozițoe, una pentru albumul Orizont (2016) de la Coma și cealaltă pentru Hearts Symphony (2023) de la Bălașa, ilustrează abilitatea lui de a construi lumi saturate de simbolism, cu un limbaj vizual bogat în detalii și nuanțe, care îmbrățișează & amplifică emoția muzicii.
Dialog intermuzical
Pentru ca imaginea asupra artei colajului să fie mai complexă, expoziția prezintă și câteva lucrări internaționale: coperta lui Marc Bessant pentru albumul Dr Strangedub (2019) al proiectului Dub Colossus, cea realizată de Kishi Yamamoto & Rebecca Masicker pentru Vulture Culture (2003) de la Ghetto Priest, colajul lui Al Hansen pentru interiorul albumului Odelay (1996) al lui Beck, colajul enigmatic al lui Olivier Aubry pentru Best of (1998) de la Mano Negra, cel a lui Weasel pentru Dub Come Save Me (2002) de la Roots Manuva și colajul lui Martin Kvamme pentru The Shape of Dub to Come (2019) de la Dub Trio. Ele ilustrează inovația în designul de vinil și au ajutat la crearea unei relații intime a fanilor cu muzica și cu suportul ei fizic, ceea ce pe mulți i-a transformat în colecționari.
Fiecare lucrare poartă amprenta unei epoci și a unui context cultural, de la Fluxus (Al Hansen) și French Pop Art (Olivier Aubry) la Art Punk (Martin Kvamme), World Music Art Style (Marc Bessant) și Contemporary Digital Fractal Art (Weasel) – toate împărtășesc aceeași intenție: de a transforma un disc într-un obiect de artă, un artefact de colecție.
Analog + digital
În epoca streamingului, în care muzica se ascultă cel mai des fără suport fizic, aceste coperte reamintesc necesitatea obiectului, textura cartonului, mirosul tiparului. Toate albumele prezentate în expoziție fac parte din colecția personală, eu însumi fiind colecționar de viniluri, compact discuri și casete. Selecție este, în același timp, un act de curatoriat și o mărturie personală a unei relații de peste 35 de ani cu muzica, artele vizuale și comunitățile creative.
Arta copertei de vinil, mediu în care au lucrat artiști ca Andy Warhol și Damien Hirst, rămâne un limbaj vizual deschis, adaptabil, mereu capabil să genereze noi forme de expresie, înglobând atât fragmente fizice din arhive & reviste vechi, cât și structuri & straturi digitale complexe. Iar în contextul designului de copertă, colajele devin un mediu privilegiat pentru narațiunea vizuală cinematică, o formă de poveste în sine, cu surse de inspirație diverse: curente, manifeste & lucrări din secole trecute.
© Bogdan Munteanu
