Într‑o seară am uitat să mă mai întorc acasă
Tata mi‑a luat camera după ce
a spălat de sânge
locul în care dădeam cu capul
a luat calculatorul
vecinii nu au mai avut pentru ce
să cheme poliția
vânzarea în barul de la colț a scăzut
prietenii au spart geamuri
câteva luni
în amintirea mea
și s‑a făcut liniște
acum sunt departe
și dau cu capul din când în când
îmi plăcea viața de câine
nu m‑am obișnuit să fumez o țigară întreagă
îmi vine s‑o împart cu vecinii
ca pe vremuri.
Luasem asupra mea
Vina celor care mă răneau
vedeam puncte conspirative de‑a lungul tunelului
auzeam șoapte suprapuse
știam că sfârșitul se apropie
odată cu umbrele
care‑mi mimau mișcările
îmi permiteți să plâng lângă
dumneavoastră
am întrebat o doamnă
cineva a tras alarma și
mi‑a dat o batistă
apoi a scos mâna pe geam
metroul a pornit mai departe
și‑am plâns.
Bucata de carton
Pe care dorm
mă așteaptă în fiecare seară
bucata de carton pe care dorm
e caldă și
confortabilă
pe bucata de carton pe care dorm
pot să stau fără să dorm
bucata de carton pe care dorm
cândva proteja un televizor
acum mă protejează pe mine
E foarte greu în viață
să nu ai bucata ta de carton.
***
încrengătură moleculară în exteriorul
sinapselor și e frumos cerul sau laudele
care te scârbesc oamenii nu fentează dezastrul
hrănit cu multe secrete și finanțări
ale gurilor lacome celor ce strigă mai tare
plec dragă animă și te las mă izolez cunoscând
oameni de toate spețele pe care
aș fi în stare să‑i îndrăgesc cunoscându‑i
în aprofunzime chiar șobolanii pot fi îmblânziți
– diavolul uitând de tine prin dragostea
prietenului –
