Casă pe aer
singurul loc din care liniștea
nu pleacă mirosul de scorțișoară
selfie cu flori & animale
(de care bunicul e atașat)
apa scoasă din fântână
alarme nefolosite
în cel mai rău caz un câine
care te linge pe față
timpul pierde direcția
vietăți solitare
lipsite de probleme
amintite într-un târziu
Trece timpul
intensitatea nostalgiei
vizibilă în poze găsite
în saci de vechituri
mesaje de pe spate
te fac să plângi
senzația pierderii
înconjoară aparențe subtile
dispare rațiunea
când nimeni nu se uită
ce împăcată e conștiința
când amintește ce vrea
Grădina
cactusul din cap moare
și când e udat
crește fără voia ta
cobori dealul
plantezi o întreagă grădină
de care nu te vei ocupa
Empatie
mergi la cel mai rău om
pe care-l cunoști
iubește în limbajul lui
vezi ce se întâmplă
Poem aproape absurd
zile care arată la fel
musca lipită de pervaz
lăsată distinctiv
închizi ușa
schimbi haine pe același corp
seara nu fugi de tine
nu adormi
te ridici din pat
musca nu e la locul ei
adormi liniștit
